Memoria Holocaustului în România în perioada postcomunistă

Despre carte

Conform datelor unui sondaj realizat de Kantar-TNS, politica antisemită a guvernului Antonescu este considerată de majoritatea respondenţilor a fi rezultatul influenţei germane (57%). Tot Germania este indicată drept principalul responsabil pentru exterminarea evreilor din România (55%). Altfel spus, opinia majoritară ignoră responsabilitatea prioritară a regimului Antonescu. Imaginea asociată mareșalului Antonescu rămâne una preponderent pozitivă, 26% dintre respondenţi afirmând că acesta a fost un mare patriot și strateg. Un sondaj de opinie realizat de Kantar-TNS în 2017 arată că 63% dintre români consideră că Holocaustul a avut loc în Germania, în timp ce doar 33% știu că Holocaustul a avut loc și în România. Mai mult, 71% asociază Holocaustul cu lagărele de exterminare naziste și doar 38% și cu deportările în Transnistria. La aproape treizeci de ani de la căderea comunismului, doar unul din trei români știe că Holocaustul a avut loc și în România. Cu alte cuvinte, majoritatea celor intervievaţi fie nu știu că Holocaustul a avut loc și în România, fie îl confundă cu deportarea evreilor la Auschwitz. Studiile din acest volum se concentrează pe analiza rolului guvernului și al altor categorii de actori publici în construirea, promovarea, apărarea sau, dimpotrivă, contestarea memoriei Holocaustului, dar și a instrumentelor – mass media, monumente, acţiuni comemorative – prin intermediul cărora este creată memoria publică. Volumul aduce laolaltă o varietate de perspective și propune o cercetare a memoriilor ce coexistă astăzi în spaţiul public românesc, a modului în care memoria Holocaustului poate fi susţinută sau deformată și a manierei în care rememorarea publică a Holocaustului poate fi încurajată în societatea românească actuală.